În anul 2017, peste 100 de mii de români au decis să se mute din orașe la sate, în timp ce doar 87 de mii au ales invers.¹ Liniștea, mai mult spațiu, traficul și poluarea mai puțină sunt printre principalele motive pentru care românii preferă să se mute. Aceștia continuă să lucreze în orașe și aleg satele aflate aproape, la periferie, și multe dintre acestea ajung un fel de sateliți ai unei oraș. Multe comune, pentru a deveni atractive și a atrage o parte din acest val de migrări, încep să se dezvolte. Comuna Ciugud din județul Alba a atras peste 16 milioane de euro din fonduri europene care au fost folosiți pentru asfalt, canalizare, rețea de gaze și Internet gratuit, iar primăria are în plan câteva proiecte ecologice. Pe lângă acestea, comuna are și cel mai mare teren de golf din România.² Sunt și localități care nu se află în apropierea unui centru economic și ajung să-și piardă locuitorii tineri care preferă mediul urban.

În articolul de față o să analizăm comuna argeșeană Oarja pentru a vedea dacă a putut să se adapteze vremurilor curente și cum a evoluat în ultimii ani. Este și localitatea unde am copilărit, așa că voi putea adăuga opinii personale despre cum s-a schimbat în ultimii ani.

Oarja se află în sud-estul municipiului Pitești, fiind situată pe malurile Neajlovului și pe cursul superior al râului Mozacu și străbătută de DJ503 care o leagă de comunele Căteasca și Rociu. La sfârșitul secolului XIX, comuna purta numele de Stanislăvești și era formată din satele Catanele, Ceaușești, Lacu-Orjea și Stanislăvești. Din 1925 apare sub numele Oarja și în 1931 era formată din Catanele, Ceaușești, Oarja și Stanislăvești, urmând ca în 1950 Catanele să fie preluată de Căteasca și în 1968 satul Stanislăvești să fie desființat și comasat cu Oarja.³

Aflându-se în apropierea reședinței județului, majoritatea locuitorilor lucrează în oraș, ajungând fie cu mașina personală, fie prin transportul în comun care este des și accesibil. Sunt și persoane care lucrează în Mioveni pentru uzina Dacia Renault. Cei angajați în Oarja lucrează în mare parte la magazinele locale și în administrația publică. De câțiva ani, unii locuitori s-au angajat și la fabrica din apropierea comunei deținută de Yildiz Entegre România, care produce Mdf, Mdf laminat, uși Mdf, blaturi și parchet. Compania a primit și premiul de cel mai mare investitor în România din ultimii 10 ani, cu o investiție de 170 de milioane de euro, iar capacitățile lunare ale fabricii se ridică la 15 milioane de metri pătrați de parchet și 30 de mii de uși ce sunt exportate către țări din Europa și Africa.⁴ În ultimii ani, în Oarja și-au deschis magazine și La Doi Pași și Penny Market.

Principala școală din Oarja este școala Dumitru Rădulescu cu clasele I-VIII, numită după un fost profesor ce a predat aici secolul trecut. Majoritatea profesorilor erau din Pitești, în timp ce cei mai în vârstă din Oarja. Predarea a fost foarte bună, totuși școala avea unele probleme precum lipsa de personal și resursele pentru unele discipline. Între clasele V-VIII nu țin minte să fi avut vreodată vreun profesor de desen, orele le făceam în primii ani cu profesoara de religie și apoi cu cea de biologie, iar profesoara de muzică plecase spre sfârșitul clasei a VII-a și orele le-am continuat cu profesoara de biologie. Educația civică am făcut-o cu profesoara de religie și orele de informatică le făceam cu cea de matematică. Școala ducea lipsă și de unele resurse pentru discipline, în special laboratoarele. Lipseau unele hărți pentru orele de istorie și geografie. Laboratorul de chimie fusese transformat într-o sală de clasă și cel de informatică era mic și fără acces la Internet. Școala nu avea nici sală de sport, iar orele le făceam afară pe terenul sintetic și iarna le petreceam în clase, unde în mare parte făceam gimnastică pe o saltea, jucam șah sau ne lăsa să plecăm mai devreme acasă în cazul în care era ultima oră. De curând, primăria a anunțat că o să construiască o sală de sport pentru școală. În ultimii ani, se deschisese și un cabinet psihologic. Școala nu avea un cabinet medical, dar în apropiere se afla dispensarul comunal și de cele mai multe ori când un elev pățește ceva grav este dus acolo.

Între școală și dispensar se află căminul cultural unde au loc majoritatea evenimentelor culturale din Oarja. Aici au avut loc în ultimii ani spectacole de magie, dans și uneori școala organizează aici spectacole de Crăciun sau serbările de sfârșit de an. Căminul cultural este închiriat uneori și pentru nunți sau majorate. Printre alte evenimente ce au loc în Oarja se numără Zilele Comunei și festivități de Crăciun. Comuna are și o echipă de fotbal, ACS Oarja, ce activează în liga a V-a.

În ultimele decenii s-au schimbat multe. Multe drumuri au fost asfaltate, s-a introdus transportul școlar pentru elevi, din ce în ce mai multe case au acces la Internet. Oamenii au rămas cam la fel. Mulți se ocupă și cu gospodăriile după ce se întorc de la muncă. Au animale domestice și grădini, iar multe terenuri sunt încă muncite manual. Încă se pune preț pe tradiții și obiceiuri, atât de către generațiile vechi cât și de cele noi, și multe sărbători religioase sunt în continuare respectate. Există și o comunitate destul de mare de penticostali. Majoritatea preferă să rămână în sat pentru că aici își au casa și terenurile și fiind aproape de Pitești își pot găsi locuri de muncă acolo. Cei care pleacă sunt în special tineri, în mare parte femei, și majoritatea se mută în orașe din afara județului, în principal București. Din ce am observat, majoritatea care pleacă sunt tineri care se duc la facultăți în alte orașe și rămân acolo după terminarea acestora.

Oarja are noroc că se află în apropierea orașului Pitești care e la vreo 10-15 minute de mers cu mașina. În plus, transportul în comun dintre Oarja și Pitești e foarte des, sunt autobuze cam la fiecare 30 de minute în mare parte din zi. Astfel, majoritatea preferă să lucreze în Pitești și să locuiască în comună, în principal pentru că traiul e mult mai ieftin și tot aici își au proprietățile. Cei care preferă să se mute din comună sunt mai mult o excepție.