Teoretic, orice conducător ocupă o funcţie pentru a asigura fericirea şi prosperitatea locuitorilor. Aceasta este teoria şi a fost întotdeauna frumoasă. Practica însă omoară. Liderii comunişti din Kremlin proclamau zi de zi de zi că vor face o lume mai bună, un fel de paradis terestru de nuanţă ideologică şi nu religioasă. Ascundeau cu grijă preocupările principale, cele referitoare la cucerirea întregii planete în numele ideologiei politice comuniste, temuta revoluţie mondială. Nu erau vorbe aruncate în vânt de aparatul de propagandă şi se muncea serios în vederea atingerii ţelului suprem. Cum viteza omului nu era suficientă, s-a trecut la dezvoltarea de tancuri, maşini ce puteau străbate terenuri grele cu ajutorul şenilelor. Puteau să înfrunte şi focul infernalelor mitraliere şi chiar pe cel al tunurilor. Erau însă prea scumpe, complicate şi cam lente. Trebuia găsită o soluţie mai simplă şi specialiştii sovietici au găsit-o. Statele vecine aveau drumuri mai bune ca Uniunea Sovietică, Occidentul fiind în curs de edificare a unei reţele de autostrăzi. Autoblindatele pe roţi puteau să dezvolte ofensive ameţitoare împotriva unor trupe dezorganizate de focul tunurilor şi de acţiunea tancurilor. Industria sovietică a primit poruncă să găsească soluţia ideală prin combinarea a trei factori esenţiali: viteză, masă şi putere de foc. Existau în 1941 5.120 de maşini blindate din 11 modele, multe dotate cu tunuri de calibrul 45 mm, adică arme ce erau montate şi pe tancurile epocii. Era o forţă mobilă la care numai marile puteri puteau visa şi Stalin o avea gata pregătită. S-a scris că Uniunea Sovietică nu era pregătită de război în iunie 1941, dar majoritatea tehnicii de luptă se afla în regiunile de vest ale vastului stat socialist. Numai din modelul BA-10 de linie au fost concentrate 723 de exemplare în regiunile controlate de la Kiev. Alte 468 se aflau în Bielorusia, acolo unde urmau să atace germanii. Iosif Stalin a făcut o singură mare greşeală în 1941: a concentrat prea multe forţe şi Adolf Hitler a putut ataca primul cu puţinul avut.
