România adăpostește o zonă vastă de păduri bătrâne întinse pe aproximativ o jumătate de milion de hectare. Temperatura medie anuală se află într-o creștere continuă, acest lucru datorându-se reducerii suprafețelor împădurite. Pădurile reprezintă una dintre cele mai importante componente ale vegetației. Acestea mai sunt cunoscute și sub numele de “plămânii planetei” deoarece elemină oxigenul și absorb dioxidul de carbon necesar respirației. Se crede că un copac produce zilnic o cantitate suficientă de oxigen cât pentru aproximativ 10 persoane. De asemenea, pădurile reprezintă un factor foarte important ce asigură calitatea aerului. Acestea adăpostesc și ocrotesc aproximativ jumătate din speciile cunoscute și 80% din varietatea de viețuitoare de pe uscat. Micile insecte ajută la integrarea substanțelor nutritive in sol. De asemenea, și albinele dar și păsările joacă un rol important în polenizare. Prădătoarele reduc înmulțirea ierbivorelor. Lupul, “sanitarul pădurilor”, împreună cu alte animale precum vulpea sau vulturul ajută la salubrizarea pădurii. În continuare, omul rămâne singurul factor perturbator.

Furtul de lemn și devalizarea pădurilor sunt operațiuni care se practică pe scară largă și ierarhică, până la baronii legali și regionali. Țăranii știu că marile exploatări de păduri duc la mahării din politică. Și dacă ei fură, de ce nu ar lua și ei, proprietarii și săracii?

Furturile de lemn continuă de mai bine de zeci de ani iar rețelele de exploatare ilegale sau legale ale pădurilor scot fum și produc saci de bani. Să nu uităm că incidentul de la Coșna s-a produs într-o zonă care nu-i deloc sălbatică și nici primitivă. Dorna Condrenilor și Șaru Dornei sunt pe aproape și au un renume internațional. Dornele alcătuiesc o minune a naturii și sunt departe de a fi socotite în sălbăticie. Dimpotrivă, au tradiții,au farmec, au istorie, au școli și au dat personalități. Cum s-au putut întâmpla asemenea violențe în locuri pe care le pretindem turistice?

Ignoranța continuă să domine segmente importante de oameni cu pretenții europene. Principalul motor al corupției și exploatărilor legale sau ilegale este sărăcia. Lipsa locurilor de muncă, a investițiilor, a sprijinirii afacerilor cu specific zonal tot la jaful din păduri duc. Oricâte arestări și oricâte pedepse s-ar aplica, lucrurile vor rămâne la fel. Ignoranța nu este problema săracilor și a alcoolicilor transformați în hoți de pădure și de cereale. Este întâi de toate problema elitelor, a intelectualilor, a clasei politice și a statului. Statul care nu ia măsuri de combatere a ignoranței se scufundă pe zi ce trece în primitivism și dezorganizare. Bogăția pădurilor a avut drept urmare faptul că locuitorii, și mai ales țăranii din acest district sunt desprinși din copilărie cu lucrarea lemnului pentru care au o deosebită dexteritate.

În primii ani ai perioadei comuniste, pădurile românești seculare au fost tăiate în cantități mari pentru ca lemnul să ia calea Uniunii Sovietice. Modul în care numeroase suprafețe de pădure din România au dispărut este prezent în arhive și note secrete de la începutul anilor ’50. Prin urmare, defrișările de la mijlocul secolului XX au avut urmări dezastruoase. După calamitățile de la mijlocul anilor ’70, autoritățile au anunțat planuri de regenerare a pădurilor, estimând că în 2010 suprafața României acoperită cu păduri va fi de 40%, la fel ca în urmă cu un secol. Până la mijlocul anilor ’50, cea mai mare parte a lemnelor și a mărfurilor rezultate din exploatările de păduri a fost trimisă în URSS sub forma unor despăgubiri de război sau în urma unor schimburi comerciale. Pădurile virgine, seculare, și chiar cele din zonele protejate au fost defrișate în această perioadă.

Lemnul tăiat în România este exploatat fără reguli sau limite. Pădurile antice au fost defrișate complet, fără existența vreunui ordin de reîmpădurire. Pentru ca pădurea să își revină la normal, vor mai fi nevoie de aproximativ 60 de ani. La acea vreme, una dintre marile uzine de exploatare ale lemnului funcționa la Onești, pe râul Trotuș, în apropierea munților Tarcău. Exploatoarea avea 2400 de angajați. Uzina se întindea pe 15 hectare și era păzită zi și noapte de trupe de Miliție din cauza partizanilor anticomuniști care se ascundeau în jurul ei. La Domnișoara, în zona Bistriței, un alt centru de exploatare al lemnului, Sorolemn exporta zilnic 30 de vagoane de bușteni. Tancurile de armată sunt folosite drept tractoare. Un factor important care a dus la dezastrul din pădurile României din anii ’50 a fost înlocuirea pădurarilor cu oameni fără experiență în acest domeniu deoarece erau devotați Partidului Comunist Român. În 1949 a fost înființat Corpul Pădurarilor, corp ce era organizat militărește. Membrii primeau arme militare și beneficiau de o instrucție specială oferită de Ministrul Afacerilor Interne și Securitate. Între 60% și 70% din cheresteaua folosită în construcții era exportată în URSS sau via URSS în Cehoslovacia și Ungaria. Restul de 30%-40% rămânea în folosință locală. Fondul forestier al României are o suprafață de aproximativ 6.533.000 de hectare, adică 27,3% din teritoriul României. Anual, tăierile însumează peste 20 de milioane de metri cubi. În 2018 au fost realizate regenerări artificiale de pădure pe o suprafață de circa 9000 de hectare, față de 25.000 de hectare regenerate în 1990.

În 2013-2018 au dispărut din pădurile țării 82 de milioane de metri cubi de lemn care nu apar în statistici. Astfel, în această perioadă s-au consumat cu cel puțin 65 de milioane de metri cubi mai mult decât s-au exploatat oficial. Suprafața pădurii a scăzut cu aproximativ 8450 de hectare, ceea ce este puțin, ținând cont de goana după dezvoltare prin care pădurea este sub un asalt uriaș al dezvoltării de tot felul: șosele, dezvoltări imobiliare și altele. Pădurile bătrâne, de peste 120 de ani, au rămas pe o suprafață de 500.000 de hectare dintr-un total de 7 milioane.

Se observă și o creștere cu 188.592 de hectare a suprafețelor acoperite cu arbori din afara pădurii, ceea ce înseamnă că tot mai multe suprafețe care aveau altă folosință sunt în curs de împădurire naturală. Diferențele sunt semnificative, lucru ce arată o creștere mult peste ceea ce se știa până acum despre acumularea de masă lemnoasă:volumul din păduri a crescut cu peste 133 de milioane de metri cubi. Volumul de lemn de pe alte terenuri cu vegetație forestieră a scăzut cu 5 milioane de metri cubi, pe fondul diminuării semnificative a acestor suprafețe, iar volumul arborilor din afara pădurii a crescut cu 14 milioane de metri cubi. În total, s-a înregistrat un plus de 142 de millioane de metri cubi din 2013 până în 2018. Acumularea de volum este înregistrată în toate pădurile, inclusiv în cele neexplorabile, conform normelor silvice. Conform INS, în România s-au exploatat în perioada 2013-2018 între 16,1 și 16,9 milioane de metri cubi anual. Rotunjind la 17, înseamnă 85 de milioane de metri cubi exploatați legal în 5 ani ai ciclului II al IFN.

1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru a-și asigura mijloacele de trai, medicamentele, carburanții și alimentația. Pădurile acoperă 31% din totalul suprafeței de uscat și joacă un rol important în eradicarea săraciei, dezvoltarea durabilă și siguranța alimentară, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.