Evenimentele din 1989 au adus o liberalizare deosebită a tiparului în România şi s-a publicat imens în toate domeniile. Chiar dacă spaţiul virtual este mult mai generos şi permite exprimarea opiniilor tuturor persoanelor, cărţile de calitate stau în continuare la baza gândirii ştiinţifice, mai ales atunci când sunt eliminate complet logicile afective şi mistice. Lumea serviciilor secrete a fascinat întotdeauna, spionii reali sau imaginaţi de scriitori celebri stând la baza unor realizări deosebite. Ziaristul francez Thierry Wolton a reuşit să strângă multe informaţii despre activitatea spionilor sovietici din temutele KGB şi GRU pe teritoriul unui stat ce încerca din motive economice şi chiar de afinităţi istorice şi politice să se apropie de Moscova. Aflăm astfel că ambele lagăre au profitat de politica de „destindere” şi au trecut la mari afaceri, lagărul socialist fiind interesat inclusiv de fabrici la cheie. Autorii români scriu că a fost o mare realizare a autorităţilor de la Bucureşti această apropiere de Occident şi nimicirea multor influenţe staliniste după 1960. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu apar ca un fel de eroi ce au salvat poporul de ideile extremiste ale Kremlinului. Culmea este că Moscova a iniţiat această colaborare şi chiar a impus-o statelor vasale. N-a existat nici urmă de eroism la nivelul conducătorilor de la Bucureşti. Nişte date publicate de scriitorul francez sunt uimitoare. Aflăm astfel că Uniunea Sovietică a luat 41,1% din contractele cu vesticii, Ungaria a ajuns la 24,2%, Polonia la 17,2% şi România a trebuit să se mulţumească numai cu 8,9%. Ce spun aceste cifre? Spun că occidentalii n-au fost suficient de încântaţi de condiţiile oferite de statul român şi s-au orientat spre ţările ce ofereau siguranţă economică. Birocraţia comunistă românească, dincolo de fanfaronada specifică, a dat dovadă de lipsă de interes pentru investiţii masive ce ar fi dus la creşterea nivelului de trai şi ar fi transformat-o în ceva bun de aruncat la coşul de gunoi al istoriei. Dacă oamenii ar fi văzut cum se trăia şi se lucra în lumea capitalistă, ar fi înţeles că politicile comuniste n-au nici cea mai mică finalitate practică. A preferat să încheie numai contracte ce aduceau progrese substanţiale la capitolul tehnicii cu aplicare militară, cum ar fi camioanele şi elicopterele de la Braşov. Costisitoare au fost şi investiţiile în capacităţile de producţie pentru avioane militare. Nicolae Ceauşescu a căutat numai investiţiile care prezentau un mare interes pentru industria militară, exact cum Iosif Stalin a luat camioane şi tractoare americane în perioada interbelică. L-a copiat în întregime pe dictatorul comunist şi a condamnat un popor la rămânere în urmă faţa de ţările avansate. A mai dat apoi lovitura de graţie prin măsura plăţii forţate a datoriei externe, lipsa investiţiilor serioase în economie transformând fabricile în muzee.
Un document din iunie 1947 al temutei poliţii politice sovietice conţinea indicaţii exacte despre modul în care o ţară trebuie să fie pentru totdeauna sub controlul forţelor comuniste. Se preciza clar că trebuie să existe o birocraţie numeroasă, menită să controleze fiecare acţiune a oamenilor supuşi sistemului socialist. Indicaţia a fost păstrată cu stricteţe, dar măsura s-a întors ca un bumerang împotriva autorilor. Funcţionarii au arătat aceeaşi faţă universală şi au demonstrat că sunt dezinteresaţi de banul public şi că sunt dornici doar să păstreze un post călduţ prin măgulirea şefilor. Acelaşi obicei a fost păstrat şi după 1989, corupţia şi trândăvia fiind veşnice.
Bibliografie minimală
Academia Română, Istoria Românilor, volumul X, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2013.
Midan, Christophe, Crearea unei armate populare O perspectivă franceză asupra evoluţiei forţelor armate române de la 23 august 1944 până în 1975, Editura Militară, Bucureşti, 2015.
Moţ, Ovidiu, E., Piteşti O istorie în date, Editura Pământul, Piteşti, 2008.
Neamţ, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1981.
Negrea, Radu, Banii şi puterea, Humanitas, Bucureşti, 1990.
Opriş, Petre, Licenţe străine pentru produsele civile şi militare fabricate în România (1946 – 1989), Editura Militară, Bucureşti, 2018.
Opriş, Petre, România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia (1955 – 1991), Editura Militară, Bucureşti, 2008.
Wolton, Thierry, K.G.B.-ul în Franţa, Humanitas, Bucureşti, 1992.