Cel mai vechi lăcaș de cult din orașul Pitești este reprezentat de Biserica Greci care a fost construită în anul 1564, în perioada în care la conducerea Țării Românești se afla fiul lui Mircea Ciobanul, domnul Petru cel Tânăr . Ctitorul bisericii, logofătul Ioan Norocea, a fost căsătorit cu doamna Stana, fiica doamnei Chiajna și a domnitorului Mircea Ciobanu, ceea ce a dus la ocuparea a numeroase dregătorii, la avansarea în ierarhia feudală și la implicarea în diverse activități diplomatice . De-a lungul carierei sale, acesta a îndeplinit anumite atribuții, în Țara Românească a fost sfetnicul lui Petru cel Tânăr care devenise cumnatul său, iar în Transilvania a activat în slujba familiei Báthory, fiind persoana care reprezenta acest Principat în fața Imperiului Otoman, dar și cel care a făcut parte din numeroase solii care erau trimise în Moldova . Pe lângă aportul său în diplomație, acesta a contribuit și în domeniul religios, ctitorind Biserica Greci, numele lăcașului de cult fiind preluat de la comunitatea etnică ce exista în zona bisericii, denumirea respectivă perpetuând în memoria colectivă de-a lungul secolelor. Grecii s-au stabilit în Pitești, la începutul secolului al XVI-lea, aceștia activând în domeniul comerțului, locuind într-o zonă ce a primit denumirea de ulița grecilor grație grupării numeroase care se instalase în locul respectiv, iar datorită faptului că au deținut aceeași confesiune religioasă ca și românii, aceștia au putut utiliza biserica ctitorită de Ioan Norocea.

Construcția ridicată de logofăt cu hramul Buna Vestire a reprezentat o biserică de zid, situată în oraș, în condițiile în care până la sfârșitul secolului al XVI-lea în cea mai mare măsură lăcașurile de cult realizate din acel material și în zone urbane erau edificate de domnitori . Ctitoria acestui lăcaș de cult a reprezentat o formă de evidențiere a stabilității economice pe care Ioan Norocea o deținea, acest lucru fiind vizibil prin structura edificiului și prin detaliile arhitecturale pe care le înfățișa. Așezământul religios deținea în secolul al XVI-lea o singură turlă pe cupola căreia era pictat Iisus Pantocrator și avea o înfățișare exterioară reprezentată de alternanța cărămizii și a pietrei . De-a lungul timpului, lăcașul a suferit numeroase intervenții și adăugiri care i-au modificat imaginea inițială. Una dintre schimbările care au vizat biserica a avut loc în anul 1712 când s-a construit turla clopotniței deasupra pronaosului, din inițiativa fiului Logofătului Alexe din oraș și anume logofătul Hrizea ce a realizat această acțiune împreună cu soția sa . Acest lucru a însemnat faptul că începând din secolul al XVIII-lea, edificiul avea un nou aspect, cele două turle pe care le deținea oferindu-i grandoare.

În catagrafiile redactate în secolul al XIX-lea, regăsim precizări despre Biserica Greci, precum în cea întocmită în anul 1833, în care se precizează că la acea vreme în cadrul lăcașului de zid care purta hramul Buna Vestire, se aflau doi preoți și anume Constantin și Radu, dar și dascălii Arcuda și Vasile . Ulterior, edificiului religios închinat Bunei Vestiri i-au fost adăugate hramurile Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfântul Mina, sărbători importante pentru creștinii ortodocși, pe care le-a dobândit cu ocazia resfințirii.

Lăcașul a avut în posesia sa unele moșii situate în județul Argeș la Izvorani și în Olt în zona Suica, dar care au fost trecute în proprietatea statului odată cu adoptarea reformei secularizării averilor mănăstirești .

Biserica a avut parte de numeroase transformări în secolul al XIX-lea, acestea vizând diferite părți ale edificiului. Între anii 1868-1870 a fost înlocuită catapeteasma originară de zid cu una de lemn de către sculptorul Ioniță Bunulescu, s-au efectuat reparații la zidăria fațadelor de către meșterul Leopold Duchhalter, a fost restaurat un tavan, au fost aduse noi ferestre alături de uși și s-a intervenit asupra turlelor și implicit asupra clopotniței . Nu doar arhitectura lăcașului a suferit unele restaurări și consolidări, ci asupra picturii s-au realizat diverse modificări. În anul 1869, biserica a fost repictată în ulei de Iosif Materna, un pictor local, urmând ca în 1870 să aibă loc ceremonia de resfințire unde pe lângă locuitorii Piteștilor și protoiereul din oraș, au participat și numeroși preoți .

Istoricul Grigore Tocilescu prezenta în raportul pe care îl înfăptuise în anul 1886 cu privire la bisericile și mănăstirile din țară faptul că la momentul vizitei sale în anul 1885 în județul Argeș, a constatat în ceea ce privește Biserica Greci că în acel loc existau pietre funerare cu inscripții șterse ce erau poziționate în curte, dar și un clopot spart ce a fost realizat de Sandu Bucșănescu în anul 1747 și care a fost renovat în anul 1858 . Biserica a beneficiat de intervenții însă din cauza calamităților acestea nu au rezistat foarte multă vreme, motiv pentru clopotul ce fusese îmbunătățit în 1858, se găsea la câțiva ani distanță într-o stare deplorabilă.

Cu toate că de-a lungul secolului al XIX-lea biserica a fost restaurată, trecerea timpului și-a pus amprenta asupra lăcașului, motiv pentru care și în secolul următor a avut parte de intervenții ce pe lângă rolul pe care îl aveau de a consolida lăcașul, îndepărtau edificiul de imaginea inițială pe care o deținuse. Fiind o biserică importantă din punct de vedere istoric, aceasta deținea în patrimoniul său diferite obiecte de cult, precum icoana ce prezintă Nașterea Domnului pictată în anul 1815, icoana ce-l înfățișează pe Sfântul Ștefan ce a fost pictată pe lemn în anul 1875 de Ilie Petrescu, obiecte realizate din argint, precum un potir din anul 1809, o cădelniță din 1870, dar și cărți rare dintre care menționăm o psaltire din anul 1810 și lucrarea Viețile Sfinților din anul 1811 . Obiectele de cult erau importante nu doar datorită materialului din care au fost confecționate, dar și grație însemnelor pe care le dețineau, reușind astfel să aflăm informații prețioase despre persoanele care le-au înfăptuit, despre comanditarii acestora, dar și despre perioada când au fost realizate. Menționăm din această categorie a patrimoniului, o icoană în care este reprezentată Maica Domnului ce prezintă pe verso anul în care a fost pictată și anume 1862, dar și o cruce de argint ce era păstrată pe masa din mijlocul altarului pe care era inscripționat mesajul “Popa Nanu de la Greci, 1855” .

Biserica Buna Vestire-Greci este un edificiu important pe plan local, semnificativ din punct de vedere arhitectural, ce face parte din rândul lăcașurilor de cult care alcătuiesc patrimoniul istoric și ecleziastic al orașului.