Anul 2022 a rămas în istorie prin campania militară rusă din Ucraina şi ostilităţile se duc în pur stil sovietic. Artileria grea toacă oraşe şi sate pentru a deschide drumul infanteriei şi blindatelor. Se adaugă focul devastator al lansatoarelor multiple de rachete. Viaţa oamenilor contează foarte puţin şi se merge tot înainte pentru îndeplinirea unui obiectiv măreţ. Culmea este că un centru de putere găseşte mereu ţeluri înalte pentru a obţine slavă, mai multă slavă în fiecare zi.
Centrul de autoritate de la Moscova susţine că reprezintă binele şi a găsit duşmani naţionalişti şi nazişti în Ucraina. Este normal să-i elimine în stilul susţinut de cel care a adus fericirea în Rusia. Se recuperează moştenirea lui Iosif Stalin şi s-a plecat la război împotriva statului vecin. Au fost organizată paradă militară de amploare şi un marş în amintirea eroilor din războiul mondial, Armata Roşie fiind un simbol al eroismului salvator în faţa invadatorilor occidentali. Un puternic aparat de propagandă a început să cânte în cor ideile conducătorului şi chiar să le amplifice în duritate, arma nucleară fiind amintită mereu ca un simbol al puterii militare absolute.
Totuşi, dacă Uniunea Sovietică a fost cel mai mare duşman al popoarelor botezate sovietice de către autorităţile comuniste? Dacă organismul statal ridicat începând din anul 1917 a fost un adevărat coşmar pentru oamenii condamnaţi să se nască şi să trăiască între graniţele pline de sârmă ghimpată? Adevărul este că liderii de la Moscova au făcut totul pentru a se menţine la putere şi au fost gata să măcelărească întreaga populaţie a spaţiului sovietic pentru păstrarea ideii de comunism. Nimic pentru om, totul pentru idee!
Omul obişnuit nu prea înţelege fanteziile conducătorilor şi trăieşte după cum poate, cu ce resurse are în gospodărie şi în regiune. Liderii comunişti au considerat că trebuie să fie format un om nou, revoluţionar, şi oricine nu se încadra în fantezia ideologică urma să dispară în cel mai crud mod din paradisul politic terestru. Poliţia politică a fost înfiinţată numai şi numai pentru a răspândi teroarea cea mai cumplită pe întreaga suprafaţă a Uniunii Sovietice şi n-a scăpat vreo familie fără să cunoască „plăcerile” torturilor de toate felurile. Au fost descoperite liste cu numele celor executaţi şi rezultă că numai în anii 1937 şi 1938 au fost executate cu acte 780.000 de persoane. Oraşul Bucureşti, cel mai mare din România, nu avea în anul 1930 640.000 de suflete.
N-a existat vreodată un stat care să găsească aşa de mulţi duşmani ai poporului într-un timp atât de scurt. Erau vremuri de pace şi încă nu se anunţa vreun vrăjmaş la frontiere. Poliţia politică nu are vreo limită atunci când este lansată împotriva mulţimilor şi seamănă pe undeva cu câinii antrenaţi să sfârtece orice fiinţă vie. Închisorile şi lagărele N.K.V.D. nu erau locuri obişnuite de detenţie şi deţinuţii nu erau aduşi pentru odihnă. Erau aşteptaţi de cei mai experimentaţi anchetatori în folosirea torturii şi acest material uman supus prelucrărilor ideologice a înregistrat pierderi cifrate la 115.000 de suflete numai în anii amintiţi. Documentele oficiale subliniau această ură împotriva locuitorilor supuşi diferitelor operaţiuni de prelucrare şi exterminare şi erau transformaţi în bandiţi, fascişti, nazişti etc. Nu mai erau demni să fie consideraţi oameni.
Arhivele sovietice sunt încă păstrate sub pecetea secretului de stat şi se subînţelege de ce. Dacă s-ar putea studia la liber, s-ar constata că autorităţile de la Moscova au fost mai devastatoare pentru toate etniile supuse decât au fost naziştii.