colectivizarea agriculturii

Ionel-Claudiu Dumitrescu

Cerealele au învins aurul şi comunismul

Există astăzi mulţi nostalgici după comunism şi Uniunea Sovietică, imperiul ce părea să dea măreţie prin forţa armelor şi prin realizările sportivilor. Masele erau încântate de statul ce părea construit tocmai pentru fericirea maselor. Normal că există persoane căzute în trecut şi în spaţiul românesc, adorarea lui Nicolae Ceauşescu fiind destul de răspândită în creierul locuitorilor sătui de minciunile politicienilor contemporani, definiţi în bloc drept hoţi.

Imaginea aurită din creierul mulţimilor nu avea nici cea mai mică legătură cu realitatea şi nivelul de trai era foarte scăzut. Multe magazine aveau rafturile goale sau erau acoperite de bunuri ce nu aveau căutare. Ce era de calitate se vindea împreună cu mărfurile proaste şi era o practică frecventă să se vândă ziarul partidului cu o revistă de istorie sau de rebus. Nici mâncarea nu se găsea din belşug şi statul comunist avea legi dure împotriva celor care ar fi achiziţionat cantităţi mai mari. Pedepsele pentru speculă erau la ordinea zilei în perioadele de criză.

Oamenii de rând nu ştiu şi nici nu prea vor să afle că Uniunea Sovietică era un imperiu ce stătea să moară de foame. Pare greu de crezut când se priveşte o hartă a lagărului socialist, dar conducătorii de la Kremlin şi din capitalele supuse cu tancul se frământau mereu cum să facă să aprovizioneze populaţia din centrele industriale supradimensionate. Unica soluţie a fost să se apeleze la rezervele din lumea capitalistă şi au început importuri din Canada şi Australia. Nici măcar principalul inamic imperialist n-a fost ocolit, chiar dacă regimul ameninţa SUA cu nimicirea totală prin focul nuclear. An de an erau făcute parade militare pentru a fi etalate rachetele iadului atomic, dar sovieticii mergeau în genunchi să cumpere grânele capitaliste. Nu erau uitate nici alte alimente, carnea fiind foarte căutată.

Economia sovietică era epuizată de aceste achiziţii permanente şi numai aur a fost livrat începând din anul 1957 într-o cantitate de circa 9.000 t. Nu era suficient şi au mai ieşit din lagărul sovietic petrol, produse rafinate din ţiţei şi chiar titan, metal din care specialiştii americani produceau avioane civile şi militare de calitate.

Informaţiile despre metalul galben sunt uimitoare. Comuniştii aprovizionau lumea afacerilor cu simbolul averii din toate epocile. Este interesant de spus că fluxul mare de aur avea consecinţe neplăcute pentru Moscova. Se producea fenomenul de depreciere şi astfel erau mai puţini dolari pentru cumpărarea de grâne.

Lagărul socialist a avut o economie dezvoltată după planuri presupus ştiinţifice, dar a eşuat chiar şi în domeniul presupus simplu, chiar inferior, al agriculturii. Trimiterea a 9.000 t de aur în străinătate a dus la prosperitatea fermierilor capitalişti şi la sărăcirea sătenilor supuşi experimentului comunist.

Informaţiile au fost descoperite de către generalul Dmitri Volkogonov, cel care a avut acces la cele mai secrete arhive sovietice, dar tainele comuniste sunt multe şi îngrozitoare. Mai sunt multe de descoperit până când iluzia care a luat minţile politicienilor se va destrăma ca un nor.

Sursă imagine: Învață ușor istoria