Turistul român consideră că nu prea are ce să vadă deosebit pe teritoriul național și preferă să plece în străinătate pentru o porție de mâncare în plus. Cei care aleg să participe la circuite naționale străbat distanțe mari până la obiectivele definite drept importante și renumite. Localnicii, prinși cu treburile zilnice, uită să mai fie preocupați de evenimentele din trecut, cele ce par nesemnificative, banale, în raport cu cele realizate de alte popoare. Chiar unii istorici au început să promoveze teza rolului secundar, periferic, al neamului românesc.
Neamul românesc a ridicat din ordinul conducătorilor adevărate bijuterii ale arhitecturii religioase, Casa Domnului fiind mai prețioasă decât viețile oamenilor. Cea mai veche biserică păstrată de la est de Carpați este Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți, construcție din piatră de pe timpul domniei voievodului Bogdan I, cel care a pus bazele țării și reușit să respingă atacurile maghiare duse în numele catolicismului. Pictura cea mai veche datează, după părerea specialiștilor, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun și refăcută din porunca lui Ștefan cel Mare, dar a fost cumplit mutilată de un pictor din secolul al XIX-lea, epocă în care erau realizate restaurări după imaginația autorilor. Clădirea a rezistat războaielor și trecerii timpului datorită zidului gros până la 1,4 m și a fost completată cu un pridvor în timpul renumitului domnitor Alexandru Lăpușneanu, cel popularizat prin nuvela lui Costache Negruzzi. Turnul clopotniță datează din secolul al XVIII-lea, dar clopotul vechi este atribuit voievodului Ștefan I (1394 – 1399).
Biserica a fost prima necropolă pentru conducătorii Moldovei și cea mai importantă piatră de mormânt este chiar cea a întemeietorului Bogdan I, cel care a reușit să canalizeze energiile militare astfel încât regele Ludovic de Anjou a renunțat la planurile de extindere spre Est prin forță. L-au urmat în mormintele reci Lațcu, Petru I, Roman I, și Ștefan I, ctitori ai Moldovei din secolul al XIV-lea. Ștefan cel Mare (1457 – 1504) a fost voievodul care a dus o politică de consolidare a prestigiului instituției domnești și a inițiat un program de refacere a mormintelor înaintașilor în paralel cu ridicarea de lăcașe de cult.
Voievozii din Biserica Sfântul Nicolae au fost stâlpii noului stat și Petru Mușat a fost cel care a stabilit o organizare administrativă ce se va dovedi durabilă și dacă luptele pentru putere au dus la o slăbire a forțelor militare. Au fost ridicate cetățile Suceava și Neamț, suficient de puternice pentru oprirea unor armate care ar fi ajuns până la centrele vitale ale țării. Voievodul a orientat politica externă spre Polonia și a copiat sistemul monetar al statului nordic pentru a se rupe complet de Ungaria, regii apostolici fiind deosebit de agresivi în numele unei religii universale. A organizat și activitatea bisericii ortodoxe prin înființarea Mitropoliei Moldovei. A reușit să alipească noi teritorii și Roman I se putea intitula domn până la mare, ceea ce însemna o dezvoltare a schimburilor de mărfuri prin controlarea în totalitate a drumurilor comerciale. Opera lui Petru Mușat a fost de calitate și Cetatea Neamțului a respins atacul oștirii regelui Sigismund de Luxemburg din 1395 și apoi steagurile voievodului Ștefan I au provocat pierderi grele invadatorilor în lupta de la Hindău. A fost un dezastru pentru mândrul rege pe care pământurile stăpânite nu-l mulțumeau.
Popoarele au obiceiul să uite că au avut personalități care au realizat ceva deosebit în timpul vieții și nici nu prea vor să învețe din lecțiile trecutului. Din păcate, românii au obiceiul să considere că alții au făcut fapte deosebite și doar propriile realizări mai sunt considerate prețioase, dar și acestea sunt repede uitate.
Mănăstirea Bogdana a fost refăcută după 1990 si ar trebui vizitată de fiecare călător ce trece prin nordul Moldovei. Dacă francezii au avut catedrala Saint-Denis drept necropolă regală, voievozii Moldovei și-au găsit liniștea la Rădăuți. Ansamblul religios a fost refăcut cu ajutorul tehnologiilor moderne în perioada 2018 – 2020 și așteaptă să fie cunoscut de vizitatorii români.