Ionel-Claudiu Dumitrescu

Kremlinul sau un scurt tratat despre cum poate fi ucis un popor prin foamete în luna aprilie 1947

Al Doilea Război Mondial s-a încheiat în luna mai a anului 1945 și se putea trece la munca de refacere și de dezvoltare a unui continent bombardat intensiv cu aviația și cu tunurile. Urma o perioadă critică de câțiva ani pentru a șterge efectele cumplite ale ostilităților și autoritățile de la nivel central și local ar fi trebuit să aibă un singur obiectiv: asigurarea populației cu cele necesare pentru supraviețuire și pentru munca de refacere.

Conducerea de la Moscova se considera cea mai avansată din lume și cea care putea să aducă fericirea maselor populare prin aplicarea celor mai științifice idei economice, cele ce porneau din gândirea tovarășului Iosif Vissarionovici Stalin, unicul cunoscător al ideologiei promovate de către Karl Marx și Lenin. Ar fi trebuit să curgă numai lapte și miere în teritoriul dintre Prut și Nistru, dar în anul 1947 locuitorii din regiune suportau o foamete cumplită după ce bruma de recoltă din secetosul 1946 a fost confiscată de autoritățile comuniste. Au fost înregistrate în luna aprilie 15.034 de victime de toate vârstele și foamea ducea la cazuri de canibalism.

Autoritățile centrale cunoșteau situația din teren, dar nu făceau ceva în vederea asigurării aprovizionării magazinelor, numai statul fiind distribuitor de alimente. Au fost informate de către comuniștii de la Chișinău, dar n-a contat ceva. Erau locuitorii atașați prea mult de România și trebuia oferită o lecție despre ce se poate întâmpla dacă nu se ascultă de ordinele de partid și de stat.

Moartea locuitorilor a fost provocată numai de măsurile ordonate de Stalin și executate de cei din subordine. Au fost în aprilie 1946 4.886 de morți din toate cauzele, ceea ce înseamnă că au fost de peste trei ori mai multe victime decât atunci când a fost ceva mâncare. Kremlinul a fost vinovat de dezastrul alimentar și datele culese de istoricul Valeriu Pasat provin chiar din surse comuniste. Un istoric bine plătit de un anumit centru de putere ar scrie că nu este o dovadă că a fost un genocid făcut de către politicienii de extrema stângă deoarece datele se referă la o singură lună, poate un accident al unui șoc climatic din anul precedent. Problema era că nici în luna martie nu s-a făcut ceva pozitiv și atunci a fost un dezastru inimaginabil. Au ajuns în morminte 25.953 de persoane de toate vârstele și cauza principală a fost debilitatea fizică provocată prin foamete.

A fost o crimă împotriva umanității și a neamului românesc. Atât pot conducătorii totalitari, cei ce se cred cunoscători absoluți ai căilor de evoluție a popoarelor.

Culmea este că actuala conducere de la Moscova se consideră moștenitoarea marilor realizări ale regimului stalinist. A fost cea mai mare catastrofă la toate capitolele, dar părea ceva deosebit datorită dimensiunilor statului și mulți suferă de boala numită megalomanie.