Recesiunea economică a pornit de la prăbușirea bursei din New York și apoi s-a extins la nivel planetar. Specialiștii în Istorie au scris cu tărie că a fost o nenorocire universală și au povestit prăpădul care a dus la un nou război devastator. Au folosit cele mai dure expresii și au fost alese cele mai șocante poze pentru a ilustra acest tsunami provocat de viciile sistemului de producție capitalist. România Mare nu putea să fie ocolită de fenomen și economia n-a evoluat și nu s-a mai construit cine știe ce.

Datele strânse de către statisticieni în anuarul publicat în 1940 par să spună o cu totul altă poveste. Andezitul este o rocă dură ce se folosește în construcții, mai ales în domeniul drumurilor pavate. Se extrage și se prelucrează greu, dar este durabil. Clienții din România ar fi trebuit să nu fie interesați de o astfel de marfă grea în epoca de criză. Au fost extrase în anul 1926 32.073 metri cubi și n-a fost atunci o epocă de regres. Dimpotrivă. Se consideră că economia mergea din plin.

A venit anul 1930, cel ce este primul din epoca de prăbușire economică, și clienții au dorit și primit 68.329 mc de material. Dacă se consideră că fenomenul economic a ținut până-n 1933, niciodată producția n-a scăzut sub 51.000 mc. Chiar a fost un record de 97.742 mc în 1931, prețul fiind mai mult decât dublu față de referință.

Statul român încerca să modernizeze orașele și infrastructura rutieră și era nevoie de andezit și alte roci dure pentru ca autovehiculele să aibă parte de drumuri bune. Oare de ce se repetă că nu se construia ceva deosebit în epoca 1929 – 1933? Exista o formă de manipulare în comunista eră prin susținerea că mereu a fost prea puțin în perioada burgheză și că numai noua formațiune totalitară a reușit să ridice nivelul de trai și o civilizație impresionantă sub aspect material. Se făcea mereu comparație în istoriografia comunistă cu ceea ce a existat în anii de recesiune și, mai ales, cu realitățile din 1938, considerat cel mai bun din perioada capitalistă, dar se uita să se precizeze că liderii promovați de tancurile sovietice au făcut totul pentru a distruge lumea de dinainte de octombrie 1944. Istoricii trebuie să mai schimbe interpretările referitoare la trecut și să scape din capcana întinsă de politrucii regimului roșu. Adevărul este că s-a construit în perioada 1929 – 1933 și andezitul a fost utilizat din plin.

Există istorici și economiști care consideră că nu s-au făcut progrese serioase în perioada 1929 – 1939 și că doar declanșarea războiului mondial a dus la accelerarea afacerilor și la nimicirea marasmului în care s-a zbătut omenirea după prăbușirea bursei din New York. Criza chiar a început mai devreme, în cursul anului 1928. Se pare că România făcea excepție de la regulă din moment ce cererea de andezit era în creștere. Se trecea printr-o fază de transformare radicală și erau căutate materiale cât mai rezistente. A fost trimis clienților în 1934 un volum de 111.962 mc de andezit, ceea ce însemna o creștere de peste trei ori în raport cu ceea ce s-a exploatat în 1926, an în care se spune că nu era recesiune.

Trebuie să fie scrisă Istoria pe baze științifice și nu pe repetarea poveștilor din trecut.