Ionel-Claudiu Dumitrescu

Statul de peste ocean era văzut ca un simbol al capitalismului, dar era apreciat în mod deosebit pentru dezvoltarea industrială, mașinile americane fiind apreciate la nivel global. Erau interesante și pentru patronii români și au fost stabilite contacte în vederea extinderii colaborării.

Anul 1931 a fost unul definit drept de criză, dar au fost identificate 1.509 t de fier și lucrări din acest material rezistent. Această achiziție nu reflecta potențialul ambelor părți, dar afaceriștii americani se orientau spre piețele cu cerere mare și nu contau statele ce nu puteau să cumpere prea mult. România trebuia să se mulțumească practic cu mărunțiș. Situația era identică în cazul motoarelor și al utilajelor ce ajungeau în industrie și agricultură, cele 1.067 t de mărfuri fiind mult mai scumpe decât oțelul. Patronii americani țineau la preț și, mai ales, la profit.

Locuitorii României cu potențial financiar erau interesați de autovehiculele americane, dar acestea nu prea erau trimise spre Europa de Est. Au ajuns doar 1.440 t, ceea ce era deosebit de puțin. Ar fi fost loc deosebit la capitolele automobile, camioane și tractoare, dar prețurile erau prea mari și se mergea înainte pe oferte pentru piețele vaste.

Industria chimică putea să revoluționeze situația sanitară din România, dar numai 135 de tone de produse chimice și medicamente s-au îndurat conducătorii să trimită spre București. Și cele 145 t de vopsea erau aproape nesemnificative la nivelul comerțului ambelor state.

Mediul de afaceri din SUA adora în epocă Uniunea Sovietică, Iosif Vissarionovici Stalin fiind un client ce putea să ceară fabrici întregi. Nu conta că Moscova se declara dușmanul imperialismului american și dictatorul de la Kremlin chiar spunea adevărul în acest caz. Nu conta că lagărul comunist însemna un vast spațiu concentraționar în care milioane de oameni erau supuși unui experiment politic. Această politică a dus la o creștere a sărăciei în multe sectoare ale economiei americane, cea care n-a putut să atragă clienții din lumea democratică pentru mărfuri ce nu aveau căutare directă în domeniul militar.