Ionel-Claudiu Dumitrescu

Ucraina și transformarea flotei terestre ruse în fier vechi în cel mai mare conflict clasic desfășurat după 1945

Omenirea din emisfera nordică era zgribulită și sub șocul epidemiei de coronavirus, dar politicienii au considerat că este ceva timp de acțiune pentru trupurile lipsite de adrenalină. Ziua de 24 februarie 2022 trebuia să rămână în paginile cărților de Istorie drept momentul începerii unui război aducător de slavă prin operațiuni în adâncimea teritoriului inamic în stilul denumit Blitzkrieg. Moscova a plănuit o campanie în pur stil sovietic printr-un atac masiv cu blindate și acestea au ajuns până la periferiile Kievului, zonă în care au fost blocate și apoi stocurile de muniție și combustibil s-au redus drastic. Vremea rece a dus la creșterea consumurilor. Cum rezervele n-au sosit, a urmat o retragere penibilă spre frontieră, mult material motorizat fiind abandonat în mâinile inamicului, cel ce putea să constate că Rusia era cel mai mare donator de echipament militar, interesant prin faptul că folosea aceeași muniție de sistem sovietic. Planul perfect de pe hârtie, elaborat timp de ani, a eșuat și s-a ajuns la un război de uzură ce continuă și în octombrie 2025. Trupele de asalt au fost refăcute cu recruți naivi, mercenari și condamnați, dar marea problemă rămânea strângerea de armament din toate regiunile vastei federații. Trenuri lungi au sosit în viteză pentru a menține supremația numerică a gurilor de foc și a mașinilor de asalt. Rezerve de proiectile și combustibil au fost deplasate din depozitele ascunse și alte cantități au fost distruse de dronele ucrainene.

Operațiunile ofensive ale Moscovei au eșuat din cauză că forțele inamice au reușit să blocheze înaintarea valului de blindate drag generalilor din vechea școală sovietică, cei ce nu putut să evolueze intelectual. Minele, dronele, rachetele și proiectilele de artilerie s-au dovedit adversari mortali și de netrecut. Proiectanții Moscovei au realizat tancuri capabile să reziste unor lovituri frontale perforante și au fost trimise la asalt toate modelele realizate după 1950. Erau îmbunătățite pentru a rezista noilor tipuri de lovituri explozive, dar orice mașină de luptă are puncte slabe. Tancul nu poate acționa singur și este însoțit de mașini de luptă ale infanteriei, vehicule ce sunt capabile să atace țintele cu focul tunurilor și al mitralierelor. Militarii trebuie să țină ritmul cu forțele motorizate și au la dispoziție transportoare blindate ce sunt capabile să acționeze ofensiv prin focul mitralierelor, dar sunt vulnerabile din cauza armurii subțiri.

Partea rusă a pornit în război cu ideea că ostilitățile nu vor fi de durată și blindatele din era sovietică vor avea un ultim moment de glorie și astfel operațiunea militară specială nu va duce la pierderea echipamentului nou. Creșterea numărului de mașini distruse a dus la introducerea unităților moderne pe lângă exemplarele scoase din depozitele în aer liber din Asia Centrală și care sunt revitalizate cu costuri reduse. Conducerea de la Moscova merge pe principiul că Rusia este mare și are resurse inepuizabile, dar au căzut pradă exploziilor 3.071 de tancuri de toate tipurile, multe fiind transformate în mormane de fier vechi imposibil de identificat. Chiar dacă au primit tot felul de cuști metalice, tot sunt vulnerabile în fața loviturilor anticar. Aceeași situație se menține și în cazul mașinilor de sprijin și 147 de exemplare de BMD-4 au fost nimicite. Era tehnică produsă după 2004. Au fost identificate alte patru exemplare din modelul conceput în 2024. Blindatul este realizat în stil pur sovietic, armamentul de la bord fiind format dintr-o mitralieră ușoară, un tun de calibrul 30 mm și un altul de 100 mm, echipajul putând să utilizeze muniția în funcție de ținta observată. Proiectilul principal este conceput astfel încât să nimicească soldații inamici prin schije ascuțite, dar are capacitatea să atace și armuri metalice subțiri. Este o bijuterie militară ce este concepută și din aliaje de aluminiu pentru scăderea masei în vederea lansării din avion. Cum aviația nu controlează cerul, trupele de desant luptă în noroi și mașinile rapide sunt vulnerabile la tirul apărătorilor dispuși în apărare și hotărâți să reziste cu orice preț. Oamenii n-au aluminiu și energia electrică este deosebit de scumpă, dar industria a găsit resurse să asambleze mașini cu masa de 13,6 t. Muniția transportată la bord era din belșug, exact în concepția stalinistă. Numai pentru tunul de calibrul 30 mm pot fi 500 de lovituri ce permit lansarea obuzelor cu peste 1.100 m/s și 2.000 de cartușe de calibrul 7,62 mm.

Specialiștii de la oryxspioenkop.com au identificat pe bază de imagini și nu pe declarații 10.354 de blindate distruse, ceea ce înseamnă o lovitură costisitoare dată Rusiei, cea care a pierdut și materialele de la bord. Stocurile par inepuizabile, dar unitățile distruse trebuie înlocuite cu tehnică nouă, cea care are două destinații; o parte merge în rezervă și alta este expediată pe front în vederea efectuării de atacuri punctiforme pentru măcinarea apărării ucrainene. Prelungirea conflictului este o soluție mortală pentru Rusia, stat care a mai cunoscut în era sovietică experiența unùi conflict de durată. Cel din Ucraina implică însă efective sporite și armament mult mai puternic, modern și costisitor. Au fost amplificate și consumurile de alimente, combustibil și muniții de toate tipurile. Datele strânse de experții occidentali privind distrugerile definitive arată amploarea luptelor de-a lungul unui front de peste o mie de kilometri și care se dovedește greu de străpuns de ambele părți în ciuda utilizării temutelor lansatoare multiple de rachete, sisteme concepute să satureze terenul cu explozibili.

Conducerea de la Moscova vrea cu orice preț să obțină victoria pe front și continuă să folosească blindate, dar tacticile s-au schimbat și acum infanteria pe jos sau pe motociclete în vederea deschiderii drumului maselor de tancuri spre orașul Pokrovsk. Generalii ruși au primit indicații pe linie de partid și de stat să caute orașe strategice din estul Ucrainei pentru a realiza ocuparea unor ținuturi bogate în resurse, Moscova fiind un oraș situat în regiune rece și cu o producție agricolă insuficientă pentru a satisface masele de locuitori concentrați din motive politice.

Industria sovietică a fost concepută pentru realizarea de armament în cantități fără precedent și celelalte fabrici au fost proiectate să susțină efortul economiei de război și să nu moară populația de foame, așa cum s-a întâmplat în anul 1933.

Confruntările continuă în octombrie 2025 și mașinile de luptă sunt în continuare distruse, avariate, abandonate sau capturate. Totul costă.