Cărțile de Istorie și cele de Economie conțin date deosebite despre efectele recesiunii care a pornit din SUA în octombrie 1929 și a devastat întreaga omenire ca un val nimicitor. Jurnaliștii și politicienii au găsit formulări și mai potrivite pentru a sublinia cât de rău a fost și cât de salvatori au fost cei ce intrau în rândurile elitelor. A fost ceva cumplit timp de un deceniu și numai sistemul capitalist de producție a fost de vină pentru toate nenorocirile înregistrate de presa ce era în plină expansiune.
Realitatea din România epocii 1929 – 1938 a fost complet diferită de ceea ce s-a spus prin tratatele stufoase și s-a înregistrat în perioada mult analizată un adevărat salt înainte în multe domenii, chiar dacă au fost și lipsuri în părți ale societății. Argila era principala materie primă ce asigura materiale rezistente pentru clădiri prin transformarea în cărămidă și țigle. Acoperișurile din paie și stuf erau ieftine, dar puțin durabile în fața furtunilor. Au fost extrase din cariere volume care au ajuns la 275.924 mc în anul 1931 și astfel se modifica mediul prin transformarea materialului natural în ceva artificial. Case și blocuri se înălțau în toate localitățile din țară în funcție de potențialul clienților. Dacă ar fi fost recesiune, ar fi trebuit să scadă cantitățile extrase și prelucrate, dar în 1932 au fost înregistrate volume de 332.357 mc. Producția a scăzut ușor în 1933, dar a fost mai mare în raport cu cea din 1931. Prețul a fost în schimb mai bun pentru afaceriștii din domeniul materialelor de construcție.
Cantitățile obținute în cei trei ani nu satisfăceau clienții din ce în ce mai numeroși în urma creșterii acumulărilor de capital. S-a ajuns în anul 1934 la o producție record de 548.291 mc de argilă. Nici nu se discuta despre o criză în domeniul construcțiilor, așa cum se scrie prin cea mai mare enciclopedie virtuală în ianuarie 2026. Se zice că activitatea din construcții a fost practic oprită. Ciudat! Dacă în România erau ridicate clădiri cu o viteză uimitoare, oare ce se întâmpla în restul lumii? Cererea s-a menținut ridicată și în 1935, cărămidăriile primind 467.683 mc. S-ar fi obținut un turn cu baza de 100 metri pătrați și o înălțime de 4.676 m.
Clienții erau interesați de construcții durabile, patronii ridicau fabrici și autoritățile se ocupau de clădiri publice impresionante prin dimensiuni și arhitectură. Se schimba la față România Mare, dar contemporanii aveau impresia că se stă pe loc. Se schimba relieful natural în paralel cu relieful antropic. Exploatarea subsolului nu era doar o formulare de prin manualele de Geografie.
Sursă imagine: Techirghiol.com