Anul 1916 era marcat de un echilibru pe fronturile lungi și sângeroase, trupele germane atacând la Verdun și cele aliate ripostând pe Somme. Nici în alte regiuni nu putea fi rupt în mod decisiv raportul de forțe și se impunea găsirea unui nou aliat. A intrat în acțiune armata română, dar Antanta n-a fost prea mulțumită de ceea ce au făcut militarii români. Istoricii din cadrul fostelor state aliate au fost deosebit de critici la adresa celor care au luptat cum au putut prin ploaia de gloanțe și proiectile. Chiar unii experți români au început să fie mai critici în numele adevărului istoric.
Realitatea era complet diferită și a fost descrisă de mulți autori prin oferirea de date statistice, dar acestea sunt deosebit de plictisitoare pentru cei ce vor să generalizeze și să scrie cărți și articole cât mai comerciale. Trecutul poate să fie o marfă pentru unii scriitori care au jurat să respecte adevărul științific.
Trupele Puterilor Centrale au fost obligate să deplaseze în Vrancea Grupul Gerok pe o lungime de 50 km și erau necesare pentru acoperire 28 de batalioane, 36 escadroane, 142 de tunuri de diferite tipuri și calibre și 252 de mitraliere. Au fost făcute și stocuri consistente de muniție. Aceste efective au realizat și apoi ocupat poziții defensive puternice, tirul armelor automate fiind calculat astfel încât să nu permită trecerea infanteriei inamice de rețelele de sârmă ghimpată. A urmat bătălia de la Mărăști și trupele dispuse în tranșee au fost surprinse de forța artileriei române și de elenul militarilor antrenați în stil francez. Numai mitraliere au fost capturate 77, ceea ce echivala cu 30 de procente. Au mai fost strânse 2.500 de puști și multă muniție de infanterie și artilerie. Întregul dispozitiv din regiune a fost dat peste cap și comandamentul german a fost obligat să aducă efective de unde părea frontul mai liniștit.
Armata germană avea un mare deficit de militari, dar a rămas fără 2.793 de luptători. A fost un mic dezastru din moment ce linia frontului a fost acoperită de batalioane luate din alte sectoare. Germanii n-au mai putut să realizeze concentrarea trupelor și astfel erau vulnerabili peste tot. Nici la Mărășești n-au fost resurse umane pentru realizarea breșei. Anul 1917 a fost unul critic și acoperirea era făcută prin ridicarea de fortificații. Nu erau suficiente în cazul unui atac bine pregătit și militarii se răreau în cele patru armate cu o viteză uimitoare.
Sursă imagine: Rador