Prosperitatea domnea pe meleagurile americane după ce fuseseră lansate mari comenzi de produse în vreme de război, dar cererea s-a menținut ridicată și după încheierea ostilităților pentru a se realiza refacerea și apoi relansarea economiilor afectate de desfășurarea ostilităților. Afacerile mergeau bine, dar se zice că orice minune nu ține prea mult timp.
Se spune că din 29 octombrie 1929 a început o nenorocire planetară în urma prăbușirii afacerilor la bursa din New York și a urmat un deceniu de turbulențe economice puternice, cele ce vor duce la un nou război mondial. A fost un rău universal care a avut primele semne în anul 1928, dar n-a putut fi oprit de elitele conducătoare și nici de masele de economiști, cei ce se uitau cu mare plăcere la datele anunțate de regimul comunist și de cel fascist. Se părea că economia planificată urma să fie soluția la orice problemă de producție și industria grea urma să aducă prosperitatea în statele dezvoltate și apoi în restul lumii.
Realitatea a fost că industria constructoare de mașini a primit comenzi din belșug și piața putea să fie saturată cu automobile. Firma Ford a livrat Model T în 15 milioane de exemplare, dar nu mai era ceva dorit pe piață prin forma ce amintea de o banală trăsură. A fost introdus în producția de mare serie Ford Model A și acesta a fost livrat în perioada 1928 – 1932 în 4.858.644 exemplare în diferite variante, clientul fiind stăpânul pieței. Oare cum a fost posibil să se spună că industria n-a avut parte de comenzi și că nu exista cerere?
Motorizarea în SUA atingea cote de neegalat în restul lumii și firma Ford a început un proces de extindere la nivel mondial în vederea creșterii livrărilor de automobile, dar era luată în calcul și umflarea veniturilor prin folosirea de forță de muncă ieftină. Se zice că era recesiune, dar sigla Ford începea să fie vizibilă peste tot în lume.
Uzinele firmei au funcționat din plin și peste 4,8 milioane de oameni au devenit posesorii unei mașini noi. A fost necesar un consum deosebit de materiale deoarece fiecare mașină trecea de o tonă. Se subînțelege că au fost costuri legate de energie pentru prelucrarea materiilor prime de la minereuri până la obținerea pieselor necesare asamblării. Automobilele circulau în epocă și înseamnă că au fost peste 4,8 milioane de oameni fericiți că dispun de un Ford nou, mișcarea în viteză dând impresia de libertate. Plăcerea familiilor era sporită și de ideea de prestigiu social dat de un vehicul ce era prețuit la peste 500 de dolari ai timpului. Prețul sporea în funcție de variantă și dotări.
Răspândirea autoturismelor Ford a însemnat o modificare a economiei prin creșterea cererii de piese de schimb, ulei de motor și carburant. Atelierele de întreținere și reparații aveau serios de lucru la un volum în creștere al mijloacelor motorizate. Unii șoferi mai făceau intervenții personale, dar cei mai mulți erau copleșiți de problemele mecanice și apelau la personal specializat. Rafinăriile și rețelele de benzinării aveau parte de cerere de benzină și numai un plin al tuturor vehiculelor Ford A ar fi trecut de 200 milioane de litri.
S-ar putea să mai existe cohorte de adepți ai vechilor idei despre recesiune și care să scrie că doar automobilele Ford nu reprezintă o dovadă a prosperității din epocă. Ar fi fost destul de ciudat ca un patron să investească în lanțurile de aprovizionare și producție în vederea obținerii de mărfuri nevandabile. Falimentul pândea după colț.
Ford Model A a fost o altă mașină de succes a firmei americane și a ajuns să fie chiar în centrul atenției lui Stalin, conducătorii de partid neputând să se deplaseze pe jos sau cu trăsuri în epoca motorului cu ardere internă. GAZ-A era varianta sovietică din vremea în care milioane de oameni piereau de foame în ceea ce a rămas în istoriografie drept Holodomor.
Studierea epocii de recesiune economice trebuie modificată din temelii și se va constata că generațiile trecute de savanți și jurnaliști au manipulat trecutul astfel încât să dea bine teza cu lipsurile, nenorocirile și șomajul. S-a impus astfel o gândire de stânga și se putea modifica realitatea în funcție de ideologii politice sau de pofta de afirmare a autorilor. Oamenii condeiului au constatat că poveștile siropoase atrag mai mult atenția publicului decât studiile științifice și bine elaborate. S-a mers înainte cu mitul istoriografic și acesta există și la aproape un secol de la începerea evenimentelor.
Sursă imagine: Wikimedia Commons