Cărţile de istorie sunt pline de date despre capacităţile de luptă ale armatei germane, celebrul Wehrmacht. Documentarele de televiziune au împins imaginea până la dimensiuni megalitice şi calitatea armelor a fost pusă pe seama contactelor cu civilizaţii extraterestre. Teoria convine politicienilor şi militarilor din statele învingătoare în 1945 pentru că măreşte prestigiul participanţilor la conflagraţie şi ascunde marile erori comise de conducătorii aliaţi. Realitatea este mai puţin spectaculoasă şi demolează multe mituri construite cu grijă se scriitori aflaţi departe de orice muzeu militar sau arhivă. Armata germană a fost înfrântă chiar de către conducătorii politici, erorile fiind săvârşite în timp de pace şi după declanşarea ostilităţilor. Soldaţii au luptat cu vitejie, dar soarta le era pecetluită şi atunci când erau învingători.

Trimiteri de avioane

Aviaţia a devenit arma fundamentală pentru asigurarea desfăşurării operaţiunilor ofensive, avionul având capacitatea de a depăşi obstacolele naturale şi antropice. Luftwaffe apare mereu ca o forţă imbatabilă şi inamicii erau paralizaţi de frică. Au existat victorii, dar baza era permanent subminată de către conducătorii de la Berlin. Din motive strategice, au fost trimise aparate de zbor în Spania. Aceeaşi politică a fost urmată faţă de Elveţia şi Suedia. Jugoslavia a primit aparate Me-109 E şi apoi a fost necesară distrugerea lor în aprilie 1941. Cum Turcia era un important furnizor de crom, i-au fost expediate 72 de FW-190