Societatea modernă a evoluat prin munca persoanelor instruite şi lumea contemporană, tot mai complicată prin dezvoltarea tehnologiei, impune o dezvoltare a învăţământului de calitate. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost hotărât să pună bazele unei şcoli de prestigiu şi cele două universităţi din Iaşi şi Bucureşti au valorificat parţial potenţialul intelectual al poporului român. Extinderea ştiinţei de carte şi-n mediul rural era obligatorie pentru a se afla orice diamant al inteligenţei umane ascuns sub negura sărăciei. Spiru Haret a continuat munca domnitorului Unirii şi mii de şcoli au fost construite în lumea satului. Marele savant şi ministru al învăţământului era însă convins de faptul că învăţătorii şi profesorii au o menire fundamentală în a afla şi a atrage tinerii valoroşi spre studiu. Înfiinţarea de şcoli normale pentru pregătirea cadrelor didactice era un pas firesc pentru consolidarea sistemului educaţional. Primul Război Mondial a adus o mare nenorocire pentru România: mulţi învăţători au pierit în calitate de ofiţeri în rezervă. Se impunea completarea de urgenţă a rândurilor rărite.

Anul 1919 a fost marcat şi de deschiderea cursurilor Şcolii Normale de Băieţi cu 134 de cursanţi ce va avea din 1920 numele de Alexandru Odobescu. Anul 1933 a dus la transformarea în Şcoala Normală de Învăţătoare (Şcoala Pedagogică de Fete) care a funcţionat până-n 1954. Instituţia pedagogică, purtătoare în permanenţă a numelui marelui Alexandru Odobescu, întemeietorul şcolii româneşti de arheologie şi scriitor de prestigiu, a contribuit în mod fundamental la dezvoltarea învăţământului în judeţul Argeş. Regimul comunist a pus capăt unei ere şi a transformat instituţia în liceu. Cadrele didactice au depus un efort deosebit în răspândirea ştiinţei de carte, liceul fiind o adevărată fabrică prin cei 2000 de elevi existenţi în 1965. Natura regimului politic a impus o limitare a rezultatelor şcolare doar la nivel naţional, contactele cu străinătatea fiind rezervate persoanelor tolerate de partid şi poliţia politică.

Deschiderea timidă începută în 1965 a demonstrat că valorile intelectuale se găsesc peste tot în judeţul Argeş. Primul premiu internaţional a fost obţinut la Moscova în 1976 la Expoziţia Tinerilor Inovatori. Marele premiu a fost luat de către elevii Zeisel Günter şi Ghebuţă Florea sub îndrumarea profesorului Ştefan Oprea. Anul 1984 avea să aducă premiul I la Olimpiada internaţională de Fizică de la Sigtuna – Suedia pentru elevul Dan Pârjol, pregătit de doamna profesoară Doina Mola. Dan Pârjol a confirmat şi la ediţia din 1985 de la Portoroz – Iugoslavia prin obţinerea premiului al II-lea.

Posibilităţile de afirmare naţională şi internaţională s-au amplificat după evenimentele din 1989, elevii Liceului Teoretic Alexandru Odobescu (Colegiul Naţional-Liceal Alexandru Odobescu, Colegiul Naţional Alexandru Odobescu) demonstrând că pot face faţă la nivel global. Doamna profesoară Viorica Marinescu a instruit în mod excepţional grupe de limba rusă şi a instaurat un adevărat monopol al premiilor prin elevele Chistol Iuliana, Vasile Florina şi Popescu Carmen. Evaluatorii de la olimpiada internaţională de la Moscova au fost uimiţi de calitatea instruirii fetelor din Argeş, superioară chiar şi faţă de cea a localnicilor. Din păcate, tendinţa sistemului românesc de învăţământ rămâne cea de desfiinţare a ramurilor performante şi grupele de rusă au dispărut din şcolile argeşene. Gârţă Luminiţa a reuşit să mai obţină două menţiuni naţionale în 2003 şi 2004 după care limba rusă, limbă de cultură şi cu un mare potenţial în domeniul afacerilor, s-a stins şi-n colegiul piteştean.

Matematica, ştiinţa fundamentală a omenirii, a adus un prestigiu deosebit liceului prin rezultatele internaţionale ale elevului Dorian Dobrin. Premiile naţionale au fost completate cu o medalie de argint în South Korea (2000) şi cu o medalie de bronz la Balcaniada de matematică, ediţia a XVI-a, desfăşurată în Macedonia. Munca intelectuală i-a fost apreciată în mod deosebit în străinătate şi a fost primit să lucreze în inima financiară a Londrei, celebrul City. Dobrin Dorian a făcut parte dintr-o clasă în care erau alţi patru olimpici la matematică şi fizică. Mialţu Răzvan era un talent deosebit în domeniul fizicii şi prin pregătirea excepţională oferită de reputatul profesor Drăgan Mihai a obţinut cele mai bune rezultate judeţene şi naţionale.

Limbile străine occidentale trezesc un interes deosebit pe plan judeţean, naţional şi internaţional. Se poate discuta chiar despre existenţa unei şcoli de lingvistică în cadrul colegiului prin munca profesorilor de specialitate. Dacă învăţământul modern a fost centrat pe elev, tot cadrul didactic determină nivelul de şlefuire intelectuală, aşa cum pe vremuri existau în toate domeniile maeştrii. Amintim printre creatorii de valori pe doamnele profesoare Iftene Popa Maria, Camelia Cioacă, Ciucă Maria şi pe domnul profesor Aurel Dobrin. S-au afirmat în ultimele două decenii Duţă Andra Georgiana, Iftene Ioana, Geogu Claudia, Papadopol Diana, Dima Mihai, Ţibrian Mihaela, Zaria Mihaela etc. Briliantul ultimei generaţii a fost însă eleva Argeşanu Ancuţa pentru care limba franceză avea foarte puţine taine. A obţinut premiul al II-lea la etapa naţională a olimpiadei de franceză în anul 2013 (profesor îndrumător Aurel Dobrin). Distincţiile de la limba modernă au fost dublate şi de un loc III la etapa judeţeană de limbă latină.

Profesorii de istorie au contribuit în mod deosebit la cercetarea în domeniu prin munca domnului Petre Popa, autor al unei bogate opere istoriografice. Istoria antică şi modernă este studiată de către domnul profesor Ion Dogioiu (cu o lucrare de grad deosebită despre ocupaţia germană din anii Primului Război Mondial), iar domnul profesor Narcis Chiţă rămâne atras de evenimentele din epoca modernă. Domnul profesor Ionel-Claudiu Dumitrescu a iniţiat realizarea revistei Limes transalutanus, publicaţia on-line fiind accesibilă pe site-ul colegiului. Materialele publicate spulberă multe mituri şi oferă un spaţiu generos pentru afirmarea tinerilor pasionaţi de studierea trecutului. Revista a ajuns deja la numărul V şi se bucură de un real succes şi contribuie practic la rescrierea istoriei. Elevii colegiului s-au specializat pe studii interdisciplinare şi au obţinut premii importante la concursurile naţionale Istorie şi societate în dimensiune virtuală şi la sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice, competiţii unde se îmbină armonios istoria şi informatica. Astfel, elevul Aguţă Alexandru a obţinut în anul 2004 un premiu special la concursul Istorie şi societate în dimensiune virtuală cu o monografie a localităţii Costeşti. Elevul Tudorache Cristian a obţinut premiul I la acelaşi concurs, ediţia 2012 a etapei judeţene, cea naţională fiind desfiinţată din motive bugetare. Fenomenul represiunii comuniste a fost un domeniu intens studiat şi s-au calificat în urma unor preselecţii naţionale la Şcoala de vară Sighet elevii Mihaela Constantinescu, Sabina Roşca, Ştefania Cârstea şi Lavinia Călin (profesor îndrumător Claudiu Dumitrescu). Elevii şi profesorii colegiului au colaborat masiv cu prestigioase instituţii de cultură din judeţ şi ţară (Centrul Cultural Piteşti, Muzeul Judeţean Argeş, Muzeul Goleşti, Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, Muzeul Naţional de Geologie, Fundaţia Academia Civică etc). Au fost organizate excursii de documentare la mănăstirile din Oltenia şi-n oraşe cu valoare istorică precum Sibiu, Braşov, Sinaia, Târgovişte, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Rupea, Câmpulung şi Sighişoara.

Colaborarea cu şcoli din străinătate a început înainte de 1989 prin primirea unor delegaţii din Cehoslovacia, Polonia şi Japonia. Relaţiile internaţionale s-au intensificat în era globalizării şi au fost schimburi culturale cu instituţii de învăţământ din Polonia, Serbia şi Macedonia. Profesorii colegiului au participat la cursuri de perfecţionare din Franţa şi Rusia.

Lista rezultatelor deosebite, a elevilor şi a profesorilor îndrumători este prea bogată pentru a intra în micul spaţiu tipografic. Toate disciplinele şcolare au contribuit la ridicarea prestigiului instituţiei de învăţământ. Calitatea deosebită a procesului educaţional se vede şi din sosirea printre cadrele didactice a foştilor elevi ai colegiului (Răducu Aurelian, Mihăescu Mihai, Sora (Cârstescu) Alina, Moldovan Anda Elena etc).

Colegiul Naţional Alexandru Odobescu rămâne o adevărată cetate glorioasă a învăţământului argeşean prin premiile de excelenţă obţinute la concursurile şcolare şi prin rata de promovare la examenul de bacalaureat (mereu peste 90%). Prin munca deosebită depusă şi prin baza materială performantă, instituţia argeşeană a devenit la începutul secolului al XXI-lea un liceu de valoare europeană şi chiar mondială.

Ionel-Claudiu Dumitrescu