A apărut o teorie conform căreia influenţa romană asupra dacilor a fost limitată şi că poporul roman ar fi trebuit să revină la denumirea de Dacia. Autorii spun că urmele cuceritorilor şi ale coloniştilor sunt foarte puţine, cele ale italicilor fiind sub 4% din totalul celor stabiliţi în teritoriul anexat în 106.

Teoretic, orice idee poate să fie adevărată, dar argumentele sunt puţine şi slab susţinute. Insuficienţa urmelor arheologice nu poate să fie utilă unui cercetător. Aparent sunt puţine oraşe romane în Dacia, dar amploarea colonizării nu se vede tocmai din cauza insuficienţei săpăturilor arheologice în perimetrul unor localităţi contemporane. Fenomenul colonizării nu poate să fie sesizat fiindcă locuitorii meleagurilor carpato – danubiene au avut obiceiul să distrugă ruinele pentru a reutiliza piatra de construcţie şi cărămizile. Localitatea Romula s-a păstrat bine până-n secolul al XIX-lea, dar apoi sătenii au ras tot până la nivelul solului. Politica a fost una oficială din moment ce bisericile includeau în ziduri inclusiv monumentele cu inscripţii. N-a existat pic de respect faţă de generaţiile trecute. Epoca modernă a însemnat un nou asalt asupra ruinelor. Monumentele au fost transformate în cariere pentru căile ferate. Amploarea colonizării a fost astfel ştearsă de pe suprafaţa pământului.

Urmele materiale sunt completate astăzi cu analiza scheletelor până la nivel de ADN. Aici ar fi o mare problemă în privinţa identificării originii etnice a coloniştilor fără nume şi fără istorie. Ritualul funerar roman cuprindea şi incinerarea defunctului, ceea ce face aproape imposibilă o identificare prin tehnicile moderne.

Autorii teoriei supremaţiei componentei dacice în structura poporului român uită un aspect fundamental : transformările la nivel mental. Chiar dacă armatele imperiale n-au ocupat tot teritoriul locuit de triburi dacice, limba latină şi valorile cuceritorilor s-au impus gradat. Să nu uităm că popoarele europene sunt creştine, dar nu sunt de origine semită. Mai mult. Au fost perioade de antisemitism şi totuşi religia s-a menţinut până la fanatism. Colonizarea intensivă din Transilvania şi Oltenia a schimbat caracterul etnic al regiunii şi de aici au fost valuri de colonişti în toată perioada medievală şi modernă. Chiar Ţara Românească şi Moldova s-au format ca state în urma aportului de români din interiorul arcului carpatic.

Opera începută de Traian a fost deosebit de puternică şi a schimbat definitiv caracterul etnic şi mental al regiunii. Formula colonişti din toate colţurile imperiului n-a fost o simplă figură de stil a unui scriitor. Oraşele erau de mari dimensiuni pentru epocă şi pentru o provincie de graniţă. Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Drobeta, Potaissa, Romula şi Porolissum se întind pe zeci de hectare şi studiile arheologice merg greu din cauza lipsei fondurilor. Să nu uităm că împăraţii au avut grijă să ridice un număr mare de daci pentru formarea de cohorte şi ale folosite prin Europa şi Asia.