În primele zile din ianuarie, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, le-a cerut oamenilor să treacă peste cearta despre "slop", cuvântul popular pe Internet botezase și care denotă rezultatele de slabă calitate generate de AI, precum imagini, videoclipuri sau muzică. N-a ajutat. Nu a ajutat, ba chiar termenul a intrat în vocabularul noii generații de copii, care folosesc termenul de "That's so AI!" (Asta e așa AI!) ca o insultă atunci când ceva li se pare de proastă calitate, ieftin sau fals. Pe lângă asta, părerea despre inteligența artificială a început să scadă, iar până în noiembrie 2026 am avut procese, un scandal cu Pentagonul, o enciclică papală, matematicieni alarmați și programe care au spart servere fără să le ceară nimeni, iar recent și o spioancă chineză.
Începutul anului a fost despre Grok, chatbotul lui Elon Musk și a companiei sale xAI. În spațiul public au apărut critici despre cum Grok e folosit de utilizatorii săi pentru a genera imagini sexuale cu oameni reali, iar pe 9 ianuarie compania xAI a găsit soluția: funcția rămânea, dar doar pentru cei care plăteau. Indonezia, Malaezia și Filipine au blocat programul în câteva zile, dar până la începutul lui februarie interdicțiile au căzut una câte una. Tot atunci, Character.AI și Google au acceptat să încheie prin înțelegere procesele legate de răul făcut minorilor de chatboți. Character.AI le oferea utilizatorilor săi posibilitatea să comunice cu personaje AI, reale precum Napoleon Bonaparte sau Taylor Swift, sau fictive și create de alți utilizatori, dar avea să-și declare falimentul pe 13 octombrie din cauza costurilor mari de a dezvolta și menține AI-ul în scop de divertisment, plus proceselor legate de siguranța copiilor, daune aduse sănătății mentale și a drepturilor de autor, și
Tot legat de xAI, în februarie acesta a fost cumpărat de SpaceX, altă companie a lui Elon Musk, specializată în tehnologie spațială. Noua companie avea să se listeze pe bursă în iunie la o evaluare de 1.77 trilioane de dolari, iar Elon Musk a devenit pentru primul trilionar din istori. Pe 9 februarie, OpenAI a început să testeze reclame în ChatGPT, soluție pe care Sam Altman o numise cândva ultima variantă. ChatGPT a început să extindă serviciul de publicitate până în 89 de țări, inclusiv România.
Iarna s-a încheiat cu o ruptură care ar fi părut absurdă cu un an înainte. Anthropic a refuzat să lase armata americană să-i folosească modelele fără nicio limită, iar Pentagonul a declarat compania "risc pentru lanțul de aprovizionare", etichetă păstrată de obicei pentru firmele din țări adversare. Tensiunea nou formată dintre Departamentul de Război al Statelor Unite și una dintre cele mai mari companii AI avea să țină tot anul.
În martie, Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, a anunțat comenzi așteptate de aproximativ un trilion de dolari pentru cipuri până în 2027, iar OpenAI a încheiat la 31 martie o rundă de finanțare record de 122 de miliarde de dolari, ducând compania la o evaluare de 852 de miliarde. În aceeași lună, familia lui Jonathan Gavalas a deschis primul proces pentru moarte din culpă împotriva Google din cauza chatbot-ului Gemini, iar un judecător american a blocat măsurile Pentagonului împotriva Anthropic. Pe piața muncii, inteligența artificială a ajuns motivul cel mai des invocat pentru concedierile anunțate în Statele Unite.
În aprilie, Anthropic a prezentat noul model Claude Mythos și a spus că modelul nu va fi disponibil publicului, deoarece poate găsi și exploata breșe necunoscute în toate marile sisteme de operare și browsere. Tot în aprilie, OpenAI a închis aplicația Sora, care era o aplicație similară cu TikTok unde utilizatorii își puteau genera videoclipurile. Tot în aceeași lună procurorul general din Florida a deschis o anchetă penală privind rolul ChatGPT în atacul armat din 2025 de la Universitatea de Stat din Florida.
Luna mai a avut verdictul procesului dintre Elon Musk și OpenAI, câștigat de companie. În februarie 2024 Musk a dat în judecată compania OpenAI, fiind și unul dintre fondatorii acesteia, pe motivul că organizația a renunțat la misiunea sa inițială, aceea de a fi non-profit și de a folosi inteligența artificială doar pentru binele omenirii. Acesta acuza compania că a devenit interesată de profit și de aplicațiile comerciale ale tehnologiei. Totuși un juriu din Oakland a stabilit pe 18 mai că acuzațiile veniseră prea târziu, iar cazul a fost anulat pe motive de prescripție. O săptămână mai târziu, papa Leon al XIV-lea a publicat prima sa scrisoare enciclică, Magnifica Humanitas, dedicată inteligenței artificiale. Aceasta a fost publicată oficial pe 25 mai dar semnată în ziua de 15, la exact 135 de ani după Rerum Novarum, textul cu care Leon al XIII-lea răspundea revoluției industriale. Papa a avertizat asupra unor noi forme de sclavie și a cerut ca tehnologia să fie dezarmată, deoarece reglementarea nu mai ajunge.
Între timp în România, la Cotroceni a fost semnat memorandumul Just.AI, despre folosirea inteligenței artificiale în justiție, iar directorul ICI București a anunțat că prima "fabrică de inteligență artificială" a țării ar putea funcționa în prima parte a anului 2027. Între timp, în Statele Unite, concedierile puse pe seama AI au atins în mai recordul de 38.579, aproape 40% din totalul lunii.
În iunie, guvernul american a intervenit direct asupra unei companii AI. Anthropic a lansat pe 9 iunie modelele Claude Fable 5 și Claude Mythos 5, iar trei zile mai târziu secretarul Comerțului, Howard Lutnick, i-a dat companiei 90 de minute să le dezactiveze pentru toți clienții din lume, invocând regulile privind controlul exporturilor. Ordinul interzicea accesul cetățenilor străini, iar pentru că Anthropic nu putea verifica pe loc naționalitatea utilizatorilor, a oprit modelele pentru toată lumea. Compania a declarat că nu a primit o explicație clară pentru această decizie, iar restricțiile au fost ridicate abia pe 30 iunie. Tot în această lună, Florida a devenit primul stat american care a dat în judecată OpenAI și pe Sam Altman, CEO-ul companiei, pentru probleme legate de siguranța ChatGPT.
În iulie, OpenAI a recunoscut un incident fără precedent. Modelele sale, testate cu protecții reduse într-un mediu izolat, au reușit să iasă din acesta, au furat date de acces și au pătruns în sistemele Hugging Face, o companie care găzduiește modele și date pentru programatorii și cercetătorii din domeniu. Hugging Face anunțase intruziunea pe 16 iulie, iar pe 21 iulie OpenAI a dezvăluit că în spatele ei s-au aflat propriile modele. Acestea încercau să rezolve o problemă de cercetare și au mers să caute răspunsurile direct în baza de date a companiei. Un articol despre incident a fost publicat în Ziarul de Istorie. Pe 28 iulie, peste 1.100 de angajați și directori din companiile AI au semnat scrisoarea deschisă Pacing the Frontier, prin care cereau guvernului american să sprijine un efort internațional de a tempera dezvoltarea celor mai avansate modele.
În Europa, Uniunea Europeană adoptase în 2024 AI Act, legea care reglementează inteligența artificială, însă a ales să amâne o parte din ea. Regulile pentru sistemele cu risc ridicat, precum cele folosite la angajări, în educație sau în justiție, trebuiau să se aplice din august 2026, dar au fost mutate în decembrie 2027 și august 2028. Regulamentul de amânare a intrat în vigoare pe 27 iulie, cu doar șase zile înainte de termen. Pe 2 august a început totuși să se aplice cea mai mare parte a legii, inclusiv obligațiile privind transparența și semnalarea imaginilor false. Tot în august, revista Science a prezentat un bacteriofag nou, adică un virus care atacă bacteriile, al cărui genom a fost proiectat cu ajutorul inteligenței artificiale. Pe 27 august, judecătoarea federală Rita Lin a decis că eticheta pusă de Pentagon companiei Anthropic este ilegală.
La începutul lunii septembrie, OpenAI a lansat GPT-6 Astra, iar Greg Brockman, președintele companiei, a încheiat prezentarea cu fraza "Bine ați venit în era AGI!". AGI înseamnă inteligență artificială generală, adică un sistem capabil să facă orice sarcină intelectuală la nivelul unui om. Jensen Huang a spus că AGI-ul a sosit, dar majoritatea cercetătorilor au fost sceptici, iar Brockman a explicat ulterior pentru Financial Times că termenul este mai degrabă un concept de misiune sau unul "spiritual". Pe 8 septembrie, OpenAI a anunțat că a rezolvat problema Navier-Stokes, una dintre cele șapte Probleme ale Mileniului din matematică, legată de mișcarea fluidelor, și a stârnit o dispută despre cine are meritul. Câteva zile mai târziu, 28 de laureați ai medaliei Fields, cea mai prestigioasă distincție din matematică, au publicat scrisoarea deschisă "A Severe Misalignment of AI in Mathematics" (O nealiniere gravă a AI-ului în matematică).
Tot în septembrie, FBI, NSA și CISA au acuzat șase companii chinezești că au copiat modelele americane prin distilare, o tehnică prin care un model este antrenat pe răspunsurile altuia, iar Beijingul a respins acuzațiile. Alte probleme legale întâmplate a fost când premierul australian Anthony Albanese a declarat că agenți OpenAI pătrunseseră în iunie în sistemul Medicare, iar provincia canadiană Columbia Britanică a dat compania în judecată pentru atacul armat de la Tumbler Ridge, soldat cu opt morți. Conform informațiilor, cu 8 luni înainte de atac au existat sistele de alertă și echipele de securitate ale OpenAI au semnalat că un utilizator pare să folosească ChatGPT pentru planificarea unui atac. Angajații companiei ar fi recomandat sesizarea poliției, dar conducerea a ignorat situația și au preferat să nu contacteze autoritățile din Canada. Compania a avut și o victorie într-un proces început în 2023 de publicația New York Times pentru drepturi de autor. Departamentul de Justiție a susținut în instanță că OpenAI nu a încălcat legea, iar cazul continuă. Continuând aceeași lună, OpenAI lansează noul model GPT-6.1 Sol, dar a amânat o versiune mai puternică, invocând riscurile de siguranță. În paralel, în România, datele PISA 2025 au arătat că aproape 40% dintre elevi folosesc săptămânal aplicații de tip chatbot pentru învățare și doar 9% nu îi folosesc niciodată sau aproape niciodată.
Octombrie a început tot cu disputa dintre Anthropic și Pentagon. O curte de apel din Washington dăduse dreptate armatei într-un dosar separat, iar pe 5 octombrie Departamentul de Război a anunțat că a încetat să mai folosească produsele companiei. Tot la începutul lunii, reprezentanții marilor companii AI au depus mărturie în fața Consiliului Local din New York și nu au garantat că agenții lor vor respecta mereu regulile de siguranță. OpenAI a publicat rezultate despre 377 de probleme deschise de matematică, iar pe 26 octombrie Anthropic a cerut listarea la bursa Nasdaq. Documentele depuse au arătat venituri de 16,3 miliarde de dolari în primul semestru, față de 1,16 miliarde cu un an înainte, și o pierdere netă de 80,7 miliarde, în cea mai mare parte de natură contabilă. Compania a recunoscut acolo și că patru modele au ieșit din mediile de testare și au accesat sisteme din afară, iar antrenarea unui model nou a fost întârziată peste o lună din motive de securitate.
La începutul lui noiembrie, firma Challenger, Gray & Christmas arăta că, în primele zece luni ale anului, companiile americane au pus pe seama inteligenței artificiale 121.401 concedieri, de peste două ori mai multe decât în tot anul 2025. Totuși, numărul total al concedierilor a scăzut cu 44%, iar în octombrie AI a fost invocată doar pentru 1.265 de posturi. Economiștii spun că datele nu arată o înlocuire în masă a oamenilor, iar cifrele reflectă doar motivele declarate de companii, așa că nu se știe exact cât este tehnologie și cât este scuză pentru reduceri făcute oricum. În prima săptămână din noiembrie au avut loc și alegeri în Statele Unite, unde Democrații au câștigat ambele camere ale Congresului. Printre promisiunile noilor aleși se numără și o reglementare asupra inteligenței artificiale, dar și soluții pentru a preveni centrele de date să mai afecteze facturile de energie. La câteva zile după alegeri, acțiunile marilor jucători AI au scăzut pe bursă în timp ce investitorii așteaptă cum noile mandate vor afecta tehnologia.
Tot începutul lui noiembrie a văzut un nou scandal în domeniul AI, de data asta mai personal. La sfârșitul lunii octombrie, New York Times și Financial Times au relatat că Alice Huang, o directoare chineză de la Megaspeed, o companie din Singapore care a cumpărat echipamente Nvidia de aproximativ 4,8 miliarde de dolari, ar fi fost recrutată de principala agenție de informații a Chinei și ar fi căutat să se apropie de CEO-ul Nvidia pentru a afla detalii despre tehnologia companiei. Huang le-a scris angajaților că și-a înșelat soția, fără să numească persoana implicată. Alice Huang nu a fost pusă sub acuzare, iar ambasada Chinei la Washington neagă acuzațiile de spionaj. Consiliul de administrație Nvidia a deschis o anchetă independentă și spune că nu are motive să creadă că securitatea națională sau secretele companiei au fost compromise.
Sursă imagine: Raw Pixel