Autoritățile de la București au vrut să cunoască starea economiei naționale după trecerea unui deceniu de la Marea Unire și a fost realizat un recensământ deosebit de amănunțit, datele fiind publicate în detaliu în anul 1940.
S-a discutat mult în perioada interbelică dacă s-a realizat un proces de industrializare și se considera că România nu are suficientă industrie în dauna agriculturii. Informațiile publicate demonstrează că situația nu era așa cum au scris contemporanii și apoi istoricii din perioada comunistă. Tezele lansate în era roșie au fost repetate și după căderea regimului impus de tancurile sovietice.
Recenzorii au strâns date despre existența a 140.948 de firme ce erau funcționale în industrie, adică în sectorul în care se realiza prelucrarea materiilor prime în vederea obținerii de mărfuri superioare calitativ. Personalul care era angajat în domeniu sau micii patroni erau în număr de 616.743, din care trebuie să fie scăzuți cei 10.951 de cetățeni străini ce câștigau o pâine pe meleagurile românești. Dacă se face o referire la întreaga populație a țării, cam un om din 30 se afla într-un atelier sau fabrică. Dacă se elimină din calcule persoanele foarte în vârstă și copiii, situația se îmbunătățea foarte mult și orașele chiar erau obligate să caute forță de muncă în mediul rural. Trenurile aduceau mereu navetiști.
Existau multe ateliere ce puteau să furnizeze multe produse pentru piața locală, dar economiștii, patronii și politicienii nu erau mulțumiți cu o patiserie sau o fierărie. Trebuia să se treacă la ridicarea de fabrici care să aprovizioneze piețe regionale sau chiar clienții de la nivel de țară. Au fost identificate în 1930 101 întreprinderi ce aveau peste 501 angajați și totalul acestora urca la 115.743 de muncitori și personal administrativ. Nu erau suficiente pentru saturarea pieței și se adăugau 244 de firme ce aveau între 201 și 500 de salariați, totalul oamenilor ce lucrau urcând la 77.264.
Progresul de modernizare continua de la an la an și oamenii simțeau presiunea societății. Declanșarea războiului a dus la apariția unei probleme grave, inamicii de tot felul fiind dornici să distrugă sau să jefuiască bunurile acumulate timp de două decenii. Au sosit bombardierele americane în 1944 și apoi trupele sovietice s-au revărsat precum un tsunami roșu pentru a distruge și jefui tot ceea ce era în fața mitralierelor.
Sursă imagine: Wikimedia Commons